Loredana Marlen DUMITRU

Proiectul legislativ PL-x 54/2021 – CASINO LIFE & BUSINESS MAGAZINE

Loredana Marlen DUMITRU

Proiectul legislativ PL-x 54/2021 de modificare a OUG 77/2009 privind organizarea și explotarea jocurilor de noroc

Loredana Dumitru,
Avocat Stagiar, C.A. LUCA Mihai Cătălin

Inițiativa legislativă pe care o vom analiza în cuprinsul prezentului articol, înregistrată pentru dezbatere la Camera Deputaților sub nr. PL-x 54/01.02.2021, are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, în sensul instituirii în sarcina tuturor organizatorilor de jocuri de noroc a obligației de a întocmi baze de date, în format electronic centralizat, care să cuprindă toate persoanele autoexcluse și indezirabile de la nivelul organizatorului.

Astfel, potrivit Proiectului de Lege, se propune modificarea și completarea Ordonanței de Urgență 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc după cum urmează:
Art. I pct. 1 ‘’La articolul 15 aliniatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:
c1) dețin mijloacele tehnice pentru întocmirea bazelor de date referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile.’’

Art. I pct. 2 ’’Litera d) a aliniatului (6) al articolului 15 se modifică și va avea următorul cuprins:
d) organizatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în incinta locațiilor în care se organizează și se exploatează jocuri de noroc și vor ține evidența, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia și se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire.‘’

Art. I pct. 3 ‘’După articolul 15 se introduce un nou articol, art. 151 cu următorul cuprins:
Art. 15. Organizatorii de jocuri de noroc întocmesc, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia și se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire’’

În ceea ce privește modificările propuse la art. I pct. 1 din Proiect (vizând completarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din OUG 77/2009, referitoare la condițiile pe care operatorii economici trebuie să le îndeplinească în vederea obținerii autorizației de exploatare a jocurilor de noroc), suntem de părere că, în lipsa unor prevederi suplimentare care să stipuleze o perioadă tranzitorie pentru situațiile juridice existente/în curs de desfășurare (în speță determinate de existența unor autorizații de exploatare a jocurilor de noroc valabile deja emise), acestea aduc în mod nejustificat atingere atât modului de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, cât și securității juridice de ansamblu din acest domeniu, reprezentând pentru destinatari, contrar principiului preciziei și previzibilității juridice, un pericol care riscă să emane din partea însăși a dreptului.

Separat de celelalte probleme pe care reglementarea propusă le ridică (pe care le vom analiza în continuare), suntem de părere că, pentru ca această propunere de modificare să se alinieze principiilor de reglementare și de tehnică legislativă, aceasta ar fi trebuit, pentru început, să aibă în vedere reglementarea situațiilor tranzitorii și finale, care să țină cont de drepturile și interesele destinatarilor propunerii care dețin deja licența și autorizațiile necesare în vedere organizării și exploatării jocurilor de noroc.

În ceea ce privește modificările propuse la art. I pct. 2 din inițiativa legislativă, potrivit cărora organizatorii de jocuri de noroc au obligația de a identifica persoanele care intră în incinta locațiilor în care se organizează și exploatează jocuri de noroc și de a ține evidența, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora, suntem de părere că, acestea sunt lipsite de claritate, întrucât, din cuprinsul acestor prevederi, nu rezultă ce anume implică noțiunea de ‘’identificare a persoanelor’’, ce date vor fi prelucrate de către organizatori în vederea identificării și nici în baza căror documente se va realiza operațiunea de identificare.

De asemenea, obligarea organizatorilor de jocuri de noroc să creeze și să păstreze baze de date conținând toți participanții (înregistrați la fiecare intrare în locațiile de jocuri de noroc) pe perioade determinate este, pe de o parte, disproporționată și nejustificată, iar pe de altă parte, nu poate servi per se la atingerea scopului declarat în expunerea de motive a inițiativei legislative (și anume acela de a combate dependența de jocuri de noroc).

Dat fiind acest considerent, înregistrarea datelor persoanelor care intră în locațiile de jocuri de noroc nu va avea decât efectul îngreunării activității organizatorilor licențiați și participanților de bună-credință deopotrivă, creând premisele pentru transferul jucătorilor către piața neagră, ceea ce reprezintă tocmai contrariul obiectivelor propunerii analizate.

În ceea ce privește modificările propuse la art. I pct. 3 din inițiativa legislativă, potrivit cărora organizatorii de jocuri de noroc trebuie să întocmească, în format electronic, baze de date referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile, suntem de părere că acestea necesită clarificări atât în ceea ce privește semnificația noțiunilor de ‘’jucători indezirabili’’ și ‘’autoexcluși’’, cât și în ceea ce privește criteriile în baza cărora ar urma să fie determinate aceste categorii de persoane.

Aceste clarificări sunt necesare, din punctul nostru de vedere, pentru ca obligația să poată fi respectată de către toți destinatarii legii în mod unitar, conform unor reguli precise și riguroase.
De asemenea, întrucât inițiativa legislativă propune transpunerea în zona de exploatare a jocurilor de noroc tradiționale a prevederilor deja existente și aplicabile în prezent exploatării jocurilor de noroc la distanță, care vizează categoria jucătorilor autoexcluși, apreciem că sunt necesare prevederi suplimentare minime în ceea ce privește modul efectiv de autoexcludere a jucătorilor, având în vedere varietatea tipologică a jocurilor de noroc tradiționale.
Tocmai din cauza acestei varietăți, apreciem că este important de observat și faptul că riscul de a dezvolta dependență față de jocul de noroc este diferit, în funcție de fiecare tip de activitate, fiind necesar ca orice măsuri de prevenție și combatere să fie adaptate acestuia, determinat pe baza analizelor de specialitate și nu a unei evaluări superficiale.
Prin raportare la expunerea de motive a Proiectului de lege, prin care se justifică necesitatea reglementărilor invocându-se presupusa protecție pe care o oferă măsurile persoanelor care suferă de afecțiunea dependenței de jocuri de noroc, rezultă în mod clar că datele care ar urma să fie prelucrate cu privire la jucătorii autoexcluși includ date cu privire la starea de sănătate a acestora, calificate prin GDPR drept „categorii speciale de date” (art. 9 alin. (1) GDPR), a căror prelucrare, în considerarea art. 9 din GDPR, este interzisă, cu excepția cazului în care se aplică una dintre situațiile reglementate în mod limitativ de alin. (2) al aceluiași articol.
Dintre acestea, față de modalitatea de reglementare a Proiectului de lege, în opinia noastră, ar putea fi incidentă doar situația în care „prelucrarea este necesară din motive de interes public major, în baza dreptului Uniunii sau a dreptului intern, care este proporțional cu obiectivul urmărit, respectă esența dreptului la protecția datelor și prevede măsuri corespunzătoare și specifice pentru protejarea drepturilor fundamentale și a intereselor persoanei vizate(lit. g).

Identificarea tuturor persoanelor care intră în incinta locațiilor specializate de jocuri de noroc poate conduce la prelucrarea pe scară largă a unor astfel de categorii speciale de date, motiv pentru care prelucrarea e necesar să fie, potrivit art. 35 din GDPR, supusă în mod obligatoriu unor proceduri prealabile pentru a se constata impactul prelucrărilor preconizate asupra protecției datelor.
În acest sens, potrivit art. 35 din GDPR, se impune ca o evaluare a impactului asupra protecției datelor persoanelor vizate să fie efectuată, înainte de prelucrare, în special în cazul „prelucrării pe scară largă a unor categorii speciale de date, menționată la articolul 9 alineatul (1)”. În acest caz, se prezumă că prelucrarea este de natură a genera riscuri ridicate pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice.
Astfel, apreciem că, anterior adoptării unor astfel de reglementări care pot conduce la prelucrarea pe scară largă a unor categorii speciale de date ale persoanelor vizate, se impune efectuarea unei evaluări a impactului asupra protecției datelor în contextul adoptării actului normativ.

Față de toate aceste considerente, deși inițiativa este salutară, iar măsuri suplimentare de protecție a categoriilor de consumatori vulnerabili sunt necesare, credem că este necesară revizuirea și amendarea Proiectului astfel încât prevederile sale să fie ușor de înțeles și de implementat, iar noile dispoziții să se încadreze în ansamblul normelor care reglementează activitatea de jocuri de noroc.

Author: blogadmin

Leave a Reply

Your email address will not be published.